Publică un Proceeding la LUMEN

CALITATEA UNUI PROCEEDING ESTE OFERITĂ DE AUTORI


GARANȚIA CALITĂȚII ESTE DATĂ DE PROCESUL EDITORIAL


LUMEN

O editură care înțelege calitatea



Dacă sunteți o instituție de cercetare și/sau educațională, ori un organizator de evenimente științifice și doriți să publicați o selecție de lucrări de tip proceeding rezultate din activități științifice precum workshop-uri anuale și simpozioane, paneluri în conferințe, conferințe internaționale, precum și alte inițiative sugerate de dumneavoastră ca partener si aprobate de Comitetul Științific al Editurii LUMEN, aici puteți să vă informați cu privire la toate detaliile necesare privind publicarea materialului dorit de dumneavoastră, după cum urmează:

  • modalități de publicare;
  • procesul de peer review;
  • reguli de etică a publicării.


MODALITĂȚI DE PUBLICARE


Editura LUMEN oferă colaboratorilor săi două modalități de publicare a lucrărilor de tip proceeding rezultate din activități științifice, astfel cum au fost descrise mai sus:

  • publicare în volum colectiv cu ISBN
  • publicare în număr special cu ISSN, într-o revistă indexată BDI a Editurii LUMEN

PUBLICARE ÎN VOLUM COLECTIV CU ISBN

Instituțiile interesate sunt invitate sa depună o propunere de colaborare la adresa de email: prlumen@gmail.com, care să conțină următoarele:
Detalii privind evenimentul stiintific – denumirea evenimentului științific; denumirea prescurtată (dacă există); data evenimentului; locația; pagina web a evenimentului (dacă nu este disponibilă încă, este recomandată trimiterea unui call for papers sau a metodei prin care se promovează evenimentul); organizatorii conferinței; directorul/directorii de conferință; numărul de participanți preconizați (% participanți din țară; % participanți străini); informații privind edițiile anterioare ale evenimentului (dacă este cazul).
Detalii privind proceedingul – numele coordonatorului de proceeding; numarul de lucrări așteptate; număr de pagini per lucrare; număr total de pagini; data de publicare dorită.
Alte informații – se vor preciza alte informații considerate relevante, între care: dacă coordonatorii de volum au experiență în acest tip de activitate; dacă coordonatorii de volum au experiență ca și referenți științifici; dacă instituția parteneră și coordonatorii cunosc politica de peer review a Editurii LUMEN.
Persoana de contact – nume; afiliere; adresă de contact; număr de telefon, adresă de e-mail.

Beneficii – instituțiile care vor deveni partenere în acest proiect vor avea următoarele beneficii:

  • prioritatea în a propune spre publicare un set de lucrări rezultate în urma desfășurării unui eveniment științific
  • servicii de publicare și indexare la prețuri competitive
  • o selecție de lucrări, propuse de organizator/instituția parteneră, va fi publicată într-un volum cu ISBN unic
  • volumul va fi indexat în baze de date internaționale recunoscute (RePec, EconPapers, SocioNet)
  • volumul va fi distribuit internațional, dacă organziatorii doresc, prin intermediul platformei Amazon
  • volumul cu ISBN va fi propus spre evaluare și indexare către ISI Web of Knowledge

Condiții de publicare – organizatorii evenimentului științifc a căror lucrări au fost propuse spre publicare au următoarele sarcini:

  • responsabilitatea de a numi coordonatorul de volu
  • trimiterea lucrărilor finale către editor, în condițiile stabilite de către Editura LUMEN
  • realizarea procesului de peer-review, prin alocarea lucrărilor către referenți stabiliți de aceștia, membri ai comitetului științific al conferinței/evenimentului științific; Editura LUMEN va putea solicita formularele de peer-review pentru lucrările acceptate la publicare și propuse
  • volumul va conține minimum 25 de lucrări și minimum 200 de pagini, in format A5

PUBLICARE ÎN NUMĂR SPECIAL CU ISSN, ÎNTR-O REVISTĂ INDEXATĂ BDI A EDITURII LUMEN

Publicarea de proceedinguri rezultate în urma unor evenimente științifice în domeniile științelor sociale și umaniste se va putea realiza într-una dintre revistele apărute sub egida Editurii LUMEN, indexate ISSI (Revista Românească pentru Educație Multidimensională sau Postmodern Openings) sau într-una dintre celelalte 15 jurnale științifice indexate BDI ale Editurii LUMEN.

Instituțiile interesate sunt invitate sa depună o propunere de colaborare la adresa de email: prlumen@gmail.com, care să conțină următoarele:
Detalii privind evenimentul stiintific – denumirea evenimentului științific; denumirea prescurtată (dacă există); data evenimentului; locația; pagina web a evenimentului (dacă nu este disponibilă încă, este recomandată trimiterea unui call for papers sau a metodei prin care se promovează evenimentul); organizatorii conferinței; directorul/directorii de conferință; numărul de participanți preconizați (% participanți din țară; % participanți străini); informații privind edițiile anterioare ale evenimentului (dacă este cazul).

Beneficii – instituțiile care vor deveni partenere în acest proiect vor avea următoarele beneficii:

  • prioritatea în a propune spre publicare un set de lucrări rezultate în urma desfășurării unui eveniment științific
  • servicii de publicare și indexare la prețuri competitive
  • o selecție de lucrări, propuse de organizator/instituția parteneră, va fi publicată într-un număr special cu ISSN unic
  • lucrările, în forma extinsă și abstracte, vor fi indexate în baze de date internaționale recunoscute (ISSI, Index Copernicus, Ideas, RePeC, EconPapers, Socionet, Ulrich Pro Quest, Cabbel, SSRN, Appreciative Inquiry Commons, Journalseek, Scipio, EBSCO)
  • promovare internațională: prin postarea logo-ului conferinței și a informațiilor acesteia pe website-ul Editurii LUMEN
  • special issue as open access: toate lucrările publicate in numere speciale de proceedings for fi disponibile în sistemul open access, pe site-ul revistei în care se va realiza publicarea

Condiții de publicare – organizatorii evenimentului științifc a căror lucrări au fost propuse spre publicare au următoarele sarcini:
responsabilitatea de a numi coordonatorul de volum

  • trimiterea lucrărilor finale către editor, în condițiile stabilite de către Editura LUMEN
  • realizarea procesului de peer-review, prin alocarea lucrărilor către referenți stabiliți de aceștia, membri ai comitetului științific al conferinței/evenimentului științific; Editura LUMEN va putea solicita formularele de peer-review pentru lucrările acceptate la publicare și propuse
  • publicarea se va realiza respectând condițiile de publicare în nuăr special pentru fiecare revistă în parte

PROCESUL DE PEER REVIEW


Recenzorii Editurii LUMEN sunt personalități științifice și culturale, recunoscute la nivel național și internațional, doctori în domeniul științific în care li se soclicită să formuleze peer-review-ul, iar în circumstanțe speciale sau excepționale, pot avea calitatea de doctorand.

Recenzorii trebuie să aibă o bogată experiență științifică sau academică în domeniul lor pentru a fi aleși în calitate de referenți, expertiza lor fiind certificată prin publicații, conferințe, granturi de cercetare etc. și să fi colaborat anterior cu Editura LUMEN și Centrul de Cercetări Socio-Umane LUMEN.

I. STANDARDE ȘI DESCRIERE

EVALUAREA EDITORIALĂ

Aceasta este prima etapă de evaluare, în care lucrarea propusă pentru evaluare este evaluată din punct de vedere tehnic și administrativ. Evaluarea este făcută de editorul responsabil cu procesul de peer-review, pentru a identifica dacă lucrarea este în concordanță cu specificul jurnalului și dacă se referă la subiecte care sunt în legătură directă cu subiectul proceedingului sau a jurnalului. Editorul responsabil va evalua, de asemenea, dacă autorul respectă cerințele editoriale, cum ar fi stilul de citare, respectând parametrii tehnici ai revistei din șablonul disponibil online sau structura articolului.

Numai după ce cerințele tehnice sunt îndeplinite de către autor, lucrarea va face obiectul procesului de peer-review și va fi evaluată calitatea sa științifică. După analizarea lucrărilor pentru a vedea dacă se potrivesc cu orientarea disciplinară și tematică a standardelor editoriale de calitate ale publicației LUMEN, manuscrisele sunt trimise către doi recenzori selectați din cadrul Comitetului de Referenți ai Editurii LUMEN, a căror activitate și expertiză științifică corespund cel mai bine cu manuscrisul propus.

EVALUAREA ȘTIINȚIFICĂ

După analizarea textelor din punct de vedere științific, recenzorii comunică decizia lor și observațiile / cerințele (dacă există) care trebuie îndeplinite ca și condiție pentru publicare. Editorul responsabil transmite autorului decizia recenzorului și, în cazul în care recenzorii au convenit asupra acceptării spre publicare, dar recomandă modificări ale textului, acesta este trimis înapoi autorului pentru a efectua modificări. După efectuarea modificărilor solicitate, textul revine celor doi evaluatori ai Comitetului de Referenți ai Editurii LUMEN, pentru a verifica versiunea finală a textului și pentru a-și transmite decizia.

Evaluarea științifică este finalizată în cel puțin unul dintre următoarele moduri:

A. Blind peer-review

Procesul de blind peer-review constă în atribuirea unui manuscris în orb (fără informații de identificare ale autorului / autorilor) unui recenzor a cărui identitate nu este cunoscută autorului a cărui lucrare este supusă evaluării și nu va fi cunoscută de către autor după ce evaluarea este efectuată. Corespondența dintre recenzori și autorii va fi intermediată de editorul Editura LUMEN.

Rezultatele evaluării pot fi de următoarele tipuri: acceptare, acceptare cu modificări sau respingere. Dacă un recenzor respinge manuscrisul, dar altul îl acceptă, manuscrisul este evaluat de un al treilea recenzor sau de editorul responsabil cu procesul de peer-review, care va avea drept de veto și va lua decizia finală. Dacă manuscrisul  este acceptat cu modificări, vor fi cerute corecturi de la autor.

B. Recenzori propuși de autor

Autorii sunt invitați să își propună propriii referenți de specialitate atunci când își prezintă propunerea pentru publicare. Ei pot fi coordonatori ai cercetărilor efectuate de autori și care stau la baza lucrării etc.

Opiniile recenzorilor propuși de autor vor fi luate în considerare în cazul exitenței unui dezacord între cei doi evaluatori propuși de Editura LUMEN sau în cazul în care evaluatorii acceptă lucrările, însă cu modificări. De asemenea, această metodă este folosită ca o procedură de peer-review suplimentară editorială, atunci când circumstanțele sunt de așa natură încât o fac necesară.

II. EVALUAREA ETICĂ, IDENTIFICAREA ȘI SOLUȚIONAREA SESIZĂRILOR PRIVIND ABATERILE DE LA ETICA CERCETĂRII

Evaluarea etică urmează două direcții, și anume etica editorială și etica cercetării.

În ceea ce privește etica editorială, sunt analizate suspiciunile de plagiat și declararea necorespunzătoare a autoratului lucrării (inclusiv prin menționarea de autori care nu au contribuit la cercetare sau la redactarea textului și excluderea autorilor care au contribuit). Procedura urmărește, de asemenea, potențialele conflicte de interese apărute după publicarea de către Editura LUMEN a lucrării, drepturile de reproducere a fragmentelor de imagini sau text, ori a republicărilor, după caz. Se urmărește evitarea solicitărilor de dublă finanțare, atunci când volumul apare ca fiind finanțat din fonduri publice.

Referitor la etica cercetării, aceasta urmărește evaluarea respectării regulilor etice ale cercetării științifice, după caz: regulile confidențialității datelor; obținerea consimțământului informat al persoanei / persoanelor intervievate sau pentru care s-au efectuat cercetări incluse în lucrările din volum; protecția intereselor persoanelor fizice sau juridice, pentru a nu încălca imagine acestora sau drepturi de altă natură prevăzute de lege.

III. REVIZUIREA TRADUCERILOR DE CĂTRE EDITOR

Revizuirea traducerilor se face exclusiv în ceea ce privește calitatea traducerilor în limba română. Evaluarea este efectuată de un specialist, un cunoscător al limbii în care apare cartea sau un vorbitor nativ, iar calitatea traducerii este verificată.


REGULI DE ETICĂ A PUBLICĂRII

CONFORM GHIDULUI DE BUNE PRACTICI ALE COPE (COMMITTEE OF PUBLICATION ETHICS)


Editura LUMEN, în calitate de membru al COPE, își propune să respecte regulile de conduită și liniile directoare privind cele mai bune practici în activitatea editorială, iar pentru ca utilizatorii noștri să fie la curent cu privire la orientările pe care COPE le exprimă pentru a susține și dezvolta bunele practici în procesul editorial, expunem mai jos o preluare a principiilor stabilite de COPE în Practicile fundamentale (Core Practices), precum și câteva principii extrase din unele regulamente și decizii COPE, care au devenit în timp orientări de bază în activitatea editorială (datorită Code of Conduct and Best Practice Guidelines for Journal Editors, parte integrantă din COPE Core Practices, precum și datorită cazuisticii COPE).

Sesizările privind abaterea de la normele de etică

Jurnalele ar trebui să aibă un proces clar definit pentru tratarea acuzațiilor de abatere de la etica cercetării, indiferent de modul în care sunt acestea aduse la cunoștința jurnalului sau a editorului. Jurnalele trebuie să ia în serios acuzațiile de abatere de la normele eticii făcute pre-publicare și post-publicare. Regulamentele jurnalelor ar trebui să includă modul de gestionare a afirmațiilor făcute de avertizorii de integritate.

Editorii au datoria de a lua măsuri în cazul în care suspectează o abatere de la normele de etică a cercetării sau dacă li se aduce la cunoștință o astfel de abatere. Această obligație se extinde atât asupra lucrărilor publicate, cât și asupra celor nepublicate. Editorii nu ar trebui să respingă pur și simplu lucrări care ridică suspiciuni cu privire la posibilele încălcări ale normelor de etică. Aceștia sunt obligați din punct de vedere etic să evalueze presupusele cazuri. Editorii ar trebui să respecte schemele recomandate de COPE în vederea efectuării acestor evaluări, acolo unde este cazul. Editorii ar trebui mai întâi să solicite lămuriri din partea celor suspectați de a fi săvârșit abaterile. Dacă nu sunt mulțumiți de răspuns, ei ar trebui să ceară angajatorilor sau instituției de cercetare, ori unei instituții cu atribuții în domeniu (care poate fi un organism cu putere de reglementare sau o comisie de etică) să investigheze situația. Redactorii ar trebui să depună toate eforturile rezonabile pentru a se asigura că se efectuează o investigație adecvată a presupuselor comportamente greșite; dacă acest lucru nu se întâmplă, editorii ar trebui să facă toate încercările rezonabile de a persista în soluționarea problemei. Aceasta este o datorie dificil de îndeplinit, dar importantă.

Autoratul și contribuțiile la realizarea lucrării

Editorii ar trebui să aibă reguli clare care să permită identificarea transparentă a celor care au contribuit la realizarea lucrării, precum și în ce calitate, precum și procedura de gestionare a eventualelor dispute.

Sesizări și reevaluarea deciziilor

Jurnalele trebuie să aibă proceduri clare pentru soluționarea plângerilor împotriva jurnalului, a personalului acestuia, a colectivului de redacție sau a editorului. Editorii ar trebui să răspundă cu promptitudine la plângeri și ar trebui să se asigure că există o cale pentru reclamanții nemulțumiți de a solicita reevaluarea deciziilor. Acest mecanism ar trebui să fie clarificat în jurnal și ar trebui să includă informații despre modul în care situațiile nerezolvate pot fi înaintate spre soluționare către COPE. Editorii ar trebui să urmeze procedura stabilită în schema COPE privind plângerile.

Conflictele de interese / Interesele contrare

În regulamentele editurilor trebuie să existe definiții clare ale conflictelor de interese și să se precizeze procdurile de gestionare a conflictelor de interese ale autorilor, recenzorilor, editorilor, revistelor și editorilor, în funcție de specificul acestora, înainte sau după publicare. Editorii ar trebui să pună la punct sisteme pentru gestionarea propriilor conflicte de interese, precum și cele ale personalului, ale autorilor, ale recenzorilor și ale membrilor consiliului de redacție. Jurnalele ar trebui să aibă o procedură transparentă pentru soluționarea solicitărilor din partea editorilor, angajaților sau membrilor redacției, pentru a asigura o analiză imparțială a acestora. Cele mai bune practici pentru editori ar include: publicarea listelor cu interese relevante (financiare, academice și de altă natură) ale întregului personal al editurii și ale membrilor comitetului de redacție (care ar trebui să fie actualizate cel puțin o dată pe an).

Datele şi reproducerea lor

Jurnalele ar trebui să includă politici privind disponibilitatea datelor și să încurajeze utilizarea ghidurilor de raportare și înregistrare a studiilor clinice și a altormetode de cercetare, conform practicii standard în disciplina lor. Editorii trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura calitatea materialului pe care îl publică, luând în considerare faptul că jurnalele și secțiunile din jurnale vor avea obiective și standarde diferite.Cele mai bune practici pentru editori ar include: existența sistemelor de detectare a datelor falsificate (de exemplu, imagini fotografice manipulate în mod necorespunzător sau text plagiat), fie pentru a fi utilizate ca practică editorială constantă, fie atunci când apar suspiciuni; fundamentarea deciziilor privind stilul jurnalistic pe dovezile relevante ale factorilor care sporesc calitatea rapoartelor (de exemplu, adoptarea de abstracte structurate), mai degrabă decât pur și simplu din motive estetice sau preferințe personale.

Asigurarea integrității datelor cu caracter academic presupune că orice erori, afirmații inexacte sau înșelătoare trebuie corectate prompt și cu regularitate. Editorii trebuie să urmeze recomandările COPE privind retractarea datelor publicate. Cele mai bune practici pentru editori ar include: luarea de măsuri pentru a reduce publicarea repetată mascată (de exemplu, prin solicitarea înregistrării tuturor studiilor clinice); asigurarea faptului că materialele publicate sunt arhivate în siguranță (de exemplu, prin intermediul unor arhive permanente online, cum ar fi PubMed Central); existența unor sisteme care să le ofere autorilor posibilitatea de a pune la dispoziție în mod gratuit articole de cercetare originale.

Supravegherea etică

Supravegherea etică ar trebui să includă, dar fără a se limita la, politici privind consimțământul pentru publicare, publicarea datelor privind populațiile vulnerabile, comportamentul etic al cercetării pe animale, comportamentul etic al cercetării pe subiecți umani, manipularea datelor confidențiale și practicile comerciale / de marketing.

Editorii ar trebui să se străduiască să se asigure că cercetările pe care le publică au fost efectuate în conformitate cu orientările relevante acceptate pe plan internațional pentru cercetarea pe subiecţi umani sau animale (de exemplu, Declarația de la Helsinki pentru cercetarea clinică, orientările AERA și BERA pentru cercetarea educațională). Editorii ar trebui să solicite asigurări că toate cercetările au fost aprobate de un organism abilitat (de exemplu, comitetul de etică în cercetare, consiliul de evaluare instituțională), acolo unde există. Cu toate acestea, editorii ar trebui să recunoască faptul că o astfel de aprobare nu garantează că cercetarea este etică. Cele mai bune practici pentru editori ar include: să fie pregătiți să solicite dovezi privind aprobarea din partea comisiilor de etică a cercetării și să pună întrebări autorilor cu privire la aspectele etice (cum ar fi modul în care a fost obținut consimțământul participantului de cercetare sau ce metode au fost utilizate pentru a reduce la minimum suferința animalelor); asigurarea faptului că rapoartele studiilor clinice s-au făcut cu respectarea Declarației de la Helsinki, a bunelor practici clinice și a altor principii relevante pentru a proteja participanții; asigurarea faptului că rapoartele privind experimentele sau studiile pe animale trebuie să fie în concordanţă cu Ghidul pentru îngrijirea și utilizarea animalelor de laborator elaborat de Departamentul pentru Sănătate și Servicii ale Omului al SUA sau alte ghiduri relevante; numirea unui consilier sau a unei comisii de etică a jurnalului pentru a oferi consultanță în cazuri specifice și a revizui periodic politicile jurnalului.

Proprietatea intelectuală

Toate politicile privind proprietatea intelectuală, inclusiv drepturile de autor și licențele de publicare, ar trebui să fie clar descrise. În plus, orice costuri asociate publicării ar trebui să fie clar stipulate pentru autori și cititori. Politicile ar trebui să fie clare cu privire la ceea ce se consideră a fi material aflat în etapa de prepublicare, cu privire la care se aplică regulile editoriale de prepublicare. Trebuie specificat ceea ce constituie plagiat și publicarea redundantă / dublă.

Redactorii ar trebui să fie atenți la problemele de proprietate intelectuală și să colaboreze cu editorul pentru a face față încălcărilor potențiale ale legilor și convențiilor privind proprietatea intelectuală.Cele mai bune practici pentru editori ar include: adoptarea sistemelor de detectare a plagiatului (de ex. software-ul antiplagiat, căutarea unor titluri similare) în articolele trimise (fie în mod obișnuit, fie atunci când apar suspiciuni), sprijinirea autorilor a căror drepturi de autor au fost încălcate sau care au fost victime ale plagiatului, disponibilitatea de a coopera cu editorul pentru a apăra drepturile autorilor și a urmări cei care încalcă drepturile de proprietate intelectuală (de exemplu, solicitând retragerea sau eliminarea materialelor de pe site-uri web), indiferent dacă jurnalul lor deține drepturile de autor sau nu.

Managementul jurnalului

O infrastructură bine descrisă și implementată este esențială, incluzând modelul de afaceri, politicile, procesele și software-ul sunt esenţiale pentru o funcționare eficientă a unui jurnal independent, precum și gestionarea și instruirea eficientă a personalului de redacţie și editorial.

Procesul de peer-review

Întregul proces de peer-review trebuie să fie descris transparent și bine gestionat. Jurnalele ar trebui să ofere cursuri de formare pentru redactori și recenzori și să aibă politici privind diverse aspecte ale procesului de peer-review, în special în ceea ce privește adoptarea modelelor adecvate de review și a proceselor de soluționare a conflictelor de interese, contestațiile și conflictele care pot apărea în cadrul procesului de peer-review.

Editorii trebuie să se străduiască să asigure că evaluarea colegială pentru jurnalul lor este corectă, imparțială și se face în timp util. Editorii ar trebui să dispună de sisteme care să asigure că materialele trimise către jurnalul lor rămân confidențiale în timpul examinării colegiale. Cele mai bune practici pentru editori ar include: asigurarea faptului că persoanele implicate în procesul editorial (inclusiv editorii înşişi) beneficiază de o formare adecvată și sunt la curent cu cele mai recente linii directoare şi recomandări privind procesul de peer-review și managementul jurnalului; informarea cu privire la cercetarea în domeniul peer-review și al progreselor tehnologice; adoptarea unor metode de evaluare colegială potrivită cel mai bine revistei și comunității de cercetare pe care o deservește; revizuirea periodică a practicilor de peer-review, pentru a vedea dacă este posibilă o îmbunătățire; înaintarea cazurilor controversate către COPE, în special atunci când apar întrebări care nu sunt abordate de schemele COPE de soluţionare a problemelor etice sau sunt suspectate noi tipuri de abateri de la publicare; luarea în considerare a numirii unui evaluator de etică terţ, care să se pronunțe asupra plângerilor care nu pot fi soluționate pe plan intern.

Deciziile şi corecturile post-publicare

Jurnalele trebuie să permită publicarea postărilor care au ca obiect dezbateri fie pe site-ul lor, prin intermediul unor scrisori către editor, fie pe un site extern moderat de un terţ, cum ar fi PubPeer. Jurnalele trebuie să aibă mecanisme de corectare, revizuire sau retragere a articolelor după publicare. Redactorii ar trebui să încurajeze și să fie dispuși să ia în considerare criticile aferente materialelor publicate în jurnalul lor. Autorilor materialului criticat trebuie să li se dea posibilitatea să răspundă la critici. Nu ar trebui să se excludă studiile care prezintă rezultate negative. Cele mai bune practici pentru editori ar include deschiderea de a publica cercetări care le contrazic pe cele anterior publicate în jurnal.

Protejarea datelor cu caracter personal

Editorii trebuie să se supună legilor privind confidențialitatea datelor. Cu toate acestea, indiferent de dispoziţiile legale, aceştia ar trebui să protejeze întotdeauna confidențialitatea informațiilor cu caracter personal obținute în cursul cercetărilor sau al interacțiunilor profesionale (de exemplu, între medici și pacienți). Prin urmare, este aproape întotdeauna necesar să se obțină consimțământul informat scris pentru publicare de la persoane care ar putea să se recunoască sau să fie identificate de alții (de exemplu, din rapoarte de caz sau fotografii). Este posibil să se publice informații cu caracter personal fără consimțământul explicit dacă considerațiile de interes public depășesc posibilele daune produse subiecţilor, este imposibil să se obțină consimțământul și este puțin probabil ca o persoană rezonabilă să se opună publicării. Cele mai bune practici pentru editori ar include: publicarea politicii lor privind publicarea datelor individuale (de exemplu, detalii personale identificabile sau imagini) și explicarea explicită a acestora autorilor. Acordul de a participa la cercetare sau de a fi supus unui tratament nu este același lucru ca și consimțământul de a publica detalii personale, imagini sau citate.

Aspecte de natură comercială

Jurnalele ar trebui să dispună de politici și sisteme de organizare pentru a se asigura că aspectele comerciale nu afectează deciziile editoriale (de exemplu, departamentele de publicitate ar trebui să funcționeze independent de departamentele editoriale). Editorii ar fi trebuit să facă publice politicile privind publicitatea în legătură cu conținutul revistei și cu procesele de publicare a suplimentelor sponsorizate. Reeditările ar trebui publicate așa cum apar în jurnal, cu excepția cazului în care trebuie să fie inclusă o corectare, caz în care aceasta ar trebui să fie clar identificată. Cele mai bune practici pentru editori ar include: publicarea unei descrieri generale a surselor de venit ale jurnalului (de exemplu, proporțiile primite din publicitatea grafică, vânzările de reeditări, suplimente sponsorizate, taxele de paginaţie etc.); asigurarea faptului că procesul de peer-review a suplimentelor sponsorizate este același cu cel utilizat pentru jurnalul principal; asigurarea faptului că articolele din suplimentele sponsorizate sunt acceptate exclusiv pe baza meritelor academice și a interesului pentru cititori, iar deciziile referitoare la aceste suplimente nu sunt influențate de considerente comerciale.

 

Regulile de etică editorială de mai sus sunt preluate de pe site-ul oficial al COPE (Committee for Publication Ethics), disponibil la https://publicationethics.org/core-practices şi la https://publicationethics.org/resources/code-conduct