Instituțiile Uniunii Europene în perioada Post-Nisa. O perspectivă de drept constituțional – Mădălina ANTONESCU

INSTITUȚIILE UNIUNII EUROPENE ÎN PERIOADA POST-NISA. O PERSPECTIVĂ DE DREPT CONSTITUȚIONAL

Mădălina ANTONESCU

LUMEN – Copyright © 2009 – Colecția JURIDICA

FORMAT: Tipărit         PAGINI: 727          LIMBA: Română

ISBN:  978-973-166-170-4

CUMPĂRĂ PRIN: Edituralumen.ro, Librăria Virtuală, Librarie.net

GO TO THE ENGLISH VERSION OF THIS PAGE


Descriere: 

Premisa de la care plecăm în lucrarea de faţă are în vedere faptul că instituţiile UE au o natură juridico-politică originală, deoarece nu pot fi încadrate cu titlu definitiv şi exclusiv într-unul din tiparele juridice şi politice existente, premisa stând la baza teoriei noastre conform căreia însăşi Uniunea Europeană are o natură originală pe plan juridic şi politic, fiind o structură complexă, dinamică, evolutivă, însă mai ales înzestrată cu numeroase elemente inovative, ce o disting de alte structuri politice. Uniunea Europeană, în evoluţia sa (în special pe plan instituţional, deoarece aceasta ţine de preocuparea lucrării de faţă) de la arhitectura instituţională elaborată prin tratatul de la Maastricht şi până la tratatul de la Nisa (inclusiv), apare ca un sistem politic inedit, instituţiile sale majore (Comisia, Parlamentul European, Consiliul, Consiliul European, CJCE) presupunând, atât în compunerea, cât şi în funcţionarea lor, elemente şi mecanisme de inspiraţie statală (astfel, Parlamentul European se poate asemăna unui parlament naţional, prin faptul că este format din deputaţi europeni aleşi prin vot direct, universal şi secret de către cetăţenii europeni, dar şi prin faptul că participă la elaborarea actelor legislative europene sau pentru că poate trage la răspundere politică, prin moţiune de cenzură, executivul european- Comisia).

Necesitatea apariției lucrării de față se referă și la o clarificare a modului în care Uniunea va fi capabilă să funcționeze cu 27-30 de membri, în condițiile în care după 2007 se preconizează continuarea extinderii către state din Balcanii de Vest, luând în considerare o funcționare a Uniunii în condițiile actualului cadru instituțional (dar, în același timp, cu evidențierea principalelor elemente inovatoare propuse de tratatul constituțional european din 2004, elemente ce pot fi introduse, modificate sau în forma inițială, în alte viitoare tratate ale construcției europene). (Autoarea)


Domenii de interes:

  • drept comunitar
  • drept instituțional comunitar
  • drept constituțional
  • Uniunea Europeană

CUPRINS


CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE (pp. 14-57)

SECȚIUNEA A (pp. 58-225) – Importanța statului şi a cadrului instituțional statal în stabilirea elementelor de originalitate ale instituțiilor UE
Distincția juridică dintre noțiunile de „instituție” şi de „organ”; Definirea juridică a noțiunilor de „instituție UE” şi de „organ de stat”; Distincția dintre „puterea politică”, „autoritatea politică”, „instituția politică” şi sensurile lor juridice în cadrul statului şi în cadrul sistemului UE; Conceptul de „stat”; evoluție istorică; elementele statului, potrivit dreptului constituțional şi relevanța acestora pentru subiectul analizat; Statul ca instituție politică şi raportul juridico-politic cu „instituția UE”; Statul ca putere politică organizată şi incidența acestei accepțiuni juridice asupra instituțiilor UE; Importanța suveranității statale pentru caracterul original al instituțiilor UE; Relevanța suveranității populare pentru caracterul original al instituțiilor UE; Relevanța suveranității naționale pentru originalitatea instituțiilor UE; Legitimitatea statului, bază a legitimității sistemului UE şi element al originalității instituțiilor europene.

SECȚIUNEA B (pp. 226-290) – Organizarea puterilor în stat şi influența acesteia asupra modelului de repartizare a „puterilor” în sistemul UE
Distincția juridică dintre puterile statului şi funcțiile statului; Teoria clasică a separației puterilor în stat şi incidența sa asupra schemei de putere a sistemului UE; Critica teoriei lui Montesquieu şi importanța sa pentru îmbunătățirea repartiţiei puterilor în sistemul politic al UE; Originalitatea repartiției „puterilor” în sistemul politic al UE, în modelul pre-constituțional de organizare politică; Elemente de originalitate în repartiția „puterilor” în cadrul sistemului politic al UE, conform modelului constituțional european.

SECȚIUNEA C (pp. 291-624) – Originalitatea instituțiilor UE în raport cu organele de stat dintr-un regim politic democratic din statele membre UE
Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament național; Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un executiv național; Originalitatea Consililului UE față de un organ de stat; Originalitatea Consiliului European, în raport cu un executiv național; Instituția politică a „şefului de stat” şi posibila existență a unei instituții politice similare în cadrul UE; Originalitatea Curții de Justiție în raport cu instanțele judiciare naționale.

SECȚIUNEA D (pp. 625-737) – Originalitatea instituțiilor UE ca efect al depăşirii structurii de stat de către sistemul politic al UE

Originalitatea instituțională a UE în raport cu structura unui stat unitar; Originalitatea instituțională a UE în raport cu organele de stat dintr-o federație; Originalitatea sistemului politic al UE în raport cu o confederație; Originalitatea sistemului politic al UE în raport cu un suprastat.

CONCLUZII (pp. 738-743)

BIBLIOGRAFIE (pp. 744-726)


EVENIMENTE


APARIŢIE EDITORIALĂ – DE ACELAŞI AUTOR

Un nou volum semnat Mădălina Virginia ANTONESCU, intitulat Uniunea Europeană şi organizaţia internaţională. Studiu comparativ de drept internaţional, are ca obiect de studiu o abordare juridică a laturii instituționale a Uniunii Europene în perioada de după intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa (perioada care cuprinde și semnarea Tratatului de la Lisabona, ce urmează a intra în vigoare la 01 ianuarie 2009, dacă va fi ratificat de către toate statele membre).

 

 

 


DESPRE AUTOR


MĂDĂLINA VIRGINIA ANTONESCU este expert în relații internaționale și drept internațional la Institutul Român de Studii Internaționale „Nicolae Titulescu” din București. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București și Colegiul Juridic Româno-Francez de Studii Europene. A obținut diploma de master în specializarea relații internaționale și integrare europeană la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, deține trei diplome de studii aprofundate în domeniile drept internațional, drept privat și instituții constituționale și politice, precum și diploma de doctor în drept internațional, specializarea drept european, obținută la Universitatea din București.

Vezi detalii…

Author: Editura Științifică LUMEN